PRIMARIA COMUNEI CORNEREVA

Judetul Caras-Severin

PREZENTARE LOCALA

    I. Comuna Cornereva  -  situata in cadrul judetului Caras-Severin, judet care se afla in partea de sud-vest a Romaniei. Aceasta localitate ocupa extremitatea estica a judetului, fiind situata in apropierea interferentei dintre Depresiunea Almajului si Depresiunea Mehadia-Domasnea, aceasta din urma fiind situata pe culoarul Timis-Cerna, culoar ce separa in aceasta zona extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali, reprezentata de Muntii Cernei, de Muntii Banatului. De altfel pe teritoriul comunei Cornereva se desfasoara o mare parte din cadrul Muntilor Cernei cu culmi muntoase ce depasesc 1800 metri altitudine si depresiunea in care este asezata localitatea Cornereva. Spre sud aceasta depresiune intra in contact cu culoarul Timis-Cerna, iar spre nord se continua peste inseuarea Furca Obitii cu Depresiunea Rusca-Teregova.
    Din punct de vedere matematic, comuna Cornereva este situata la nord de paralela de 45o latitudine  nordica si la est de meridianul de 22o longitudine estica, mai exact sudul comunei Cornereva se afla la 45o04’ latitudine nordica, iar vestul comunei la 22o25’ longitudine estica.
    In urma organizarii administrativ-teritoriale din 1968,comuna Cornereva, o localitate de munte, cu un relief si o dispersare deosebita este compusa din 40 de sate, din care cele mai reprezentative sunt: Cornereva - centrul comunei si satul Bogiltin, care in mai multe randuri a fost de sine statator, constituind comuna aparte.
    Din punct de vedere fizic cea mai mare parte a comunei se gaseste la o altitudine medie de circa 700 m. Partea sudica a comunei este cea mai joasa, avand o altitudine de 436 m. Centrul comunei se afla la altitudinea de 525 m iar vaile longitudinale ce converg in centrul comunei si pe care sunt situate majoritatea celor 40 de sate ale asezarii se afla la altitudinea de 700-800 m.
    De pe teritoriul comunei Cornereva izvoraste raul Belareca, unul dintre afluentii importanti ai raului Cerna. Punctul lor de confluenta este situat in apropierea garii din Baile - Herculane.
    Comuna Cornereva se invecineaza, in partea de sud-vest cu comuna Cornea, la vest cu comuna Domasnea, iar in partea de nord-vest si nord cu comuna Teregova.
    In partea  sudica, Cornereva se invecineaza cu satele Globu-Rau si Valea Bolvasnitei, sate ce apartin comunei Mehadia.
    In est comuna Cornereva se invecineaza cu judetele Gorj si Mehedinti. Hotarul cu judetul Gorj se afla pe culmile Muntilor Godeanu, iar cel cu judetul Mehedinti pe raul Cerna.
    Din Cornereva spre comunele invecinate sunt distante apreciabile. Spre exemplu,pana la Mehadia sunt 25 km de parcurs, iar pana la Teregova - 24 km.
Fata de principalele centre urbane, Cornereva se situeaza la 105 km de orasul Resita, resedinta judetului Caras-Severin, la 70 km de Caransebes, la 45 km de orasul Orsova si la 30 km fata de statiunea Baile Herculane.
    De principalele cai de comunicatie, Cornereva este legata prin drumul judetean Tergova-Cornereva-Plugova, cu racord la ambele capete in E 70.Cea mai apropiata gara este Crusovat, aflata la circa 20 km de Cornereva.
Istoric.
    Putinele urme materiale arheologice gasite pe teritoriul comunei Cornereva, atesta faptul ca localitatea are un trecut milenar, desi s-ar parea ca marea izolare in care se afla ar contrazice acest lucru.
    In perimetrul actual al centrului comunei a fost gasit un topor de piatra slefuita si perforata, despre care, se banuieste ca dateaza din neoliticul tarziu.
    Acest topor neolitic se afla in prezent la scoala din centrul comunei. De altfel si alte surse sustin ca urme ale habitatului uman pe teritoriul comunei dateaza din epoca bronzului timpuriu.
    Cornereva este atestata documentar in anul 1518 si apartinea districtului Caransebes, dupa cum reiese dintr-o diploma nobiliara.
    Satul Bogaltin este atestat mai inainte, in anul 1452, si apartinea Districtului Mehadia.
    In anul1543 localitatea este intalnita sub denumirea”Konyorova”
Mai tarziu, in anul 1584 se numea "Kanyorova”, iar in 1603, ”Kuneirova”. Desigur, toate aceste denumiri sunt forme maghiarizate ale cuvantului romanesc CORNEREVA care isi are originea in cuvantul "cor-net” (=loc cu corni).
    In anul 1955 se introduce primul autobuz de calatori pe traseul Orsova - Cornereva.
    In 1962 se introduce curentul electric in localitate, iar in 1964 se deschide exploatarea forestiera.
    Din anul 1980, din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei este compus din 40 de sate (catune), al caror centru este Cornereva - sat.
    Primele recensaminte ale populatiei si ale cladirilor au fost facute dupa anul 1718, cand Imperiul Habsburgic isi extinde stapanirea si asupra acestor locuri.
    La recensamantul din 1718, Cornereva avea in jur de 60 de case, iar la recensamantul din 1749 in Cornereva existau 82 de gospodarii. Desi nu avem date referitoare si la numarul populatiei in urma acestor recensaminte, facand totusi o medie intre numarul obisnuit al membrilor unei familii (in trecut familiile erau numeroase) si numarul caselor, putem presupune ca intre anii 1718-1750 in Cornereva existau cu aproximatie 700-800 locuitori. Numarul populatiei creste intr-un ritm rapid, astfel ca in anul 1773 in localitate existau 183 de gospodarii.
In ceea ce priveste repartitia populatiei pe asezari si gospodarii, in urma recensamantului din 2002, situatia se prezinta in felul urmator:

NR.

CRT.

DENUMIREA

           ASEZARII

NUMAR DE

 GOSPODARII

NUMAR DE

LOCUITORI

1

OBITA

18

63

2

ARSURI

13

40

3

HORA MARE

22

93

4

HORA MICA

9

37

5

GRUNI

19

82

6

BOJIA

52

190

7

RUSTIN

37

124

8

ZBEG

55

192

9

IZVOR

26

104

10

CIRESEL

18

41

11

CORNEREVA-CENTRU

111

337

12

POGARA DE SUS

65

222

13

PRISLOP

26

92

14

COZIA

38

167

15

CAMENA

33

125

16

LUNCA ZAICII

27

99

17

STRUGASCA

24

58

18

DOLINA

15

39

19

TOPLA

52

183

20

ZOINA

21

70

21

SUB CRANG

15

56

22

STUDENA

26

71

23

SUB PLAI

41

104

24

LUNCA FLORII

19

70

25

ZANOGI

38

145

26

ZMOGOTIN

37

102

27

NEGIUDIN

50

125

28

BORUGI

26

52

29

MESTEACAN

22

45

30

COSTIS

29

43

31

BOGALTIN

93

225

32

POGARA

23

65

33

POIANA LUNGA

25

73

34

DOBRAIA

11

23

35

CRACU TEIULUI

25

64

36

TATU

17

44

37

SCARISOARA

13

25

38

INELET

11

24

39

CRACU MARE

11

26

40

PRISACINA

19

30

 

                              TOTAL

1232

3770


    Activitatile economice s-au dezvoltat in comuna Cornereva in stransa legatura cu conditiile fizico-geografice ale asezarii. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Cornereva a reprezentat-o si o reprezinta agricultura. Particularitatile reliefului, conditiile pedoclimatice au permis ca pe teritoriul comunei Cornereva sa se dezvolte mai bine cresterea animalelor si cultura pomilor fructiferi, mult mai slab fiind reprezentata cultura plantelor.
Structura fondului funciar pentru comuna Cornereva se prezinta astfel :


    Date toponimice:

    Elemente ale cadrului natural, cum ar fi anumite forme si micro-forme de relief, predominanta anumitor specii vegetale in anumite locuri, au constituit elemente de toponimie pentru comuna Cornereva. Multe din aceste denumiri au la origine cuvinte din limba slava.
    Toponimul "Cornereva” provine de la cuvantul "cornet”, adica  "loc cu corni”. In continuare voi prezenta originea denumirii altor cateva sate apartinatoare comunei Cornereva :
  • Bogaltin, Bojia -  toponime ce provin de la cuvantul de origine slava "bog”, ”boje” = dumnezeu;
  • Cozia - toponimul provine, probabil,de la cuvantul de origine cumana "koz” = nuca;
  • Dolina - toponimul provine de la cuvantul sarbesc "dolina” = vale mica;
  • Obita - toponimul provine de la cuvantul "bobaie” (bobane) = rapa, teren accidentat;
  • Pogara - toponimul provine de la termenul sarbesc "pogareti” = distrus de incendiu;
  • Prislop - loc de trecere printre munti;
  • Topla - toponimul provine de la cuvantul de origine slava „topola” = specie de plop
  • Zbeg - provine din termenul “zbag” = padure deasa cu maracini multi;
  • Zanogi - vale, adancitura intre munti.
    Tipologia asezarilor

    Comuna Cornereva cuprinde 40 de sate: Cornereva-centru,Arsuri, Bogaltin, Bojia, Borugi, Camena, Ciresel, Costis, Cozia, Cracu Mare, Cracul Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Micu, Inelet, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacan, Negiudin, Obita, Pogara de Sus, Poiana Lunga, Prisacina, Prislop, Rustin, Scarisoara, Strugasca, Studena, Sub Crang, Sub Plai, Topla, Tatu, Zanogi, Zbeg, Zmogotin si Zoina.
    Se stie ca principalele criterii dupa care se pot clasifica asezarile rurale sunt: numarul de locuitori, forma, structura si activitatile economice.
    Dupa numarul de locuitori comuna Cornereva cu cei 3770 de locuitori intra in randul satelor mari.
    Dupa forma, neexistand de la inceput un plan al dezvoltarii localitatii, evolutia acesteia a avut un caracter spontan, comuna Cornereva incadrandu-se in randul satelor cu forma neregulata.
    Dupa structura, unele sate si anume cele situate pe vai si pe dealurile mai joase, care au un anumit contur, iar gospodariile sunt legate intre ele prin drumuri de acces, deci valorificand formele terenului, patrunzand digitat pe vai, aceste sate sunt sate rasfirate.
    Alte sate, situate pe dealurile inalte sau pe culmile joase ale Muntilor Cernei, avand gospodarii putine, dispersate intre ele, fara drumuri de acces, sunt mai mult catune si fac parte din categoria satelor risipite.
    Dupa activitatile economice, pe care le desfasoara locuitorii asezarii, se poate spune ca localitatea Cornereva face parte din randul localitatilor cu caracter predominant agricol. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Cornereva o constituie agricultura, ca ramuri principale fiind cresterea animalelor si cultura pomilor fructiferi.

    Tipologia caselor

    In  privinta  arhitecturii  caselor, stilul vechi de constructie a fost total inlocuit. Casele vechi erau construite din lemn, pe soclu de piatra, in interiorul caruia era pivnita unde oamenii isi pastrau o parte din produse. Aceste case aveau, de regula, 3 incaperi si erau acoperite cu sindrila iar mai tarziu cu tigla. Incaperea din mijloc era "cuina” cu vatra si uneori si cuptor din caramida. Aceasta incapere era bucataria,dar era folosita si ca afumatoare pentru carne si produsele obtinute din carne (mezeluri).
Legat de "cuina cu vatra”, acestea nu lipsea dintr-o casa taraneasca traditionala. Vatra simboliza un cult antic mostenit de la romani. Piatra din vatra era nelipsita, fiind socotita protectoare. Este cunoscut obiceiul de a se arunca aceasta piatra afara pe timp de furtuna cu trasnete pentru a nu se intampla vreun rau casei respective.
    Incaperea din fata "cuinei”, catre strada, constituia camera de locuit unde dormea intreaga familie. In spatele "cuinei” se afla cea de-a treia incapere care era, de fapt, o camara unde oamenii isi pastrau anumite produse si alimente.             Accesul in incaperea din fata si din spate se facea, de obicei, direct din "cuina”. Accesul de afara in "cuina” se facea printr-o incapere situata pe un perete lateral al cladirii si care se numea "tinda”. Camera din fata avea una sau doua ferestre mai mici, zabrelite.
    In prezent se construiesc case cu fatade mari cu toate camerele in fata iar in spate cu un coridor lung. Fundatia caselor se face din piatra iar mai recent din beton, zidaria din caramida, iar de acoperit, casele sunt acoperite cu tigla.
Tot mai multi oameni si-au dotat casele cu apa curenta si si-au construit bai si grupuri sanitare in interiorul locuintelor.

    Asezaminte culturale

    Au trecut peste 200 de ani de cand a luat fiinta prima scoala in comuna Cornereva. La inceput aceasta scoala functiona cu un numar de 45 de elevi iar limba de predare era limba romana.
    In anul 1781 ia fiinta o scoala de 4 ani in satul Bogaltin.
    Prin anii 1870 se construieste o scoala noua in centrul comunei, cladire ce cuprindea 2 sali mari de clasa, locuinta pentru invatatori si anexe gospodaresti.
    In anul 1961 in centrul comunei se da in folosinta localul unei noi scoli ce cuprinde 6 sali de clasa, holuri, cancelarie si directiune. Tot acum se construiesc si in satele principale ale asezarii noi cladiri cu destinatie scolara.
    Astazi in Cornereva exista 3 scoli de 8 ani in satele : Cornereva-centru, Gruni si Bogaltin. Scoli de 4 ani se gasesc in satele : Zanogi, Dolina, Dobraia si Inelet. De asemenea comuna Cornereva dispune de 5 camine culturale in satele: Cornereva-centru, Gruni, Dolina, Bogaltin si Inelet.
    In centrul comunei s-a dat in folosinta o cladire impunatoare, unde, in prezent se afla sediul Primariei si Consiliului Local dar si sala de camin cultural, sala de sedinte si alte dependinte.
    In localitate functioneaza si un dispensar medical uman, adapostit de o cladire veche dar solida construita in timpul stapanirii austro-ungare si care la inceput a servit ca sediu companiei de graniceri.
    Exista si un oficiu P.T.T.R., care a fost infiintat inainte de anul 1920.
    Pe raza localitatii se afla in prezent diferite magazine particulare care satisfac necesitatile de consum ale locuitorilor.

    Biserica.

    La sfarsitul secolului al XVIII-lea serviciul religios se oficia intr-o biserica din lemn. Actuala biserica a fost construita intre anii 1797  si 1805, renovata si repictata in anii 1821, 1836, 1888, 1935, 1975 si 1982. Referitor la arhitectura localului bisericii, acesta este zidit in stilul baroc vienez cu bolti largi de care atarna policandre. Iconostasul este de o frumusete aparte si reprezinta podoaba bisericii. Biserica poseda unele obiecte de cult, cum ar fi icoanele pictate pe lemn, cu valoare de patrimoniu. Unele din aceste icoane se afla la Muzeul Mitropolitan din Timisoara.
    Este demn de amintit faptul ca in 1937 biserica din Cornereva a fost vizitata de marele nostru istoric Nicolae Iorga. Savantul si-a lasat autograful pe una din cartile bisericesti, dar care din pacate a disparut.

    Mica industrie casnica si mestesugurile

    Pe langa ocupatiile aratate pana acum, locuitorii comunei Cornereva au practicat si inca mai practica, desigur, intr-o masura mai mica, diferite mestesuguri.
    In trecut majoritatea articolelor de imbracaminte erau confectionate in casa. Astfel femeile se indeletniceau cu torsul si tesutul. In fiecare gospodarie se cultiva canepa din care se obtinea fuiorul, pe care femeile il torceau si teseau panza din care confectionau cearceafuri, camasi prosoape si altele.
    Din lana toarsa femeile teseau: cingatori, covoare taranesti, paturi groase de lana, traiste, obiele etc.
    In prezent, femeile mai prelucreaza doar lana, canepa ne mai cultivandu-se de mult.
    Tot femeile se ocupau si cu croitoria. Ele isi croiau si coseau tot ce era necesar pentru imbracaminte: camasi, bluze, fuste, catrinte etc. Femeile erau si sunt si in prezent pricepute in prepararea branzeturilor : cas, branza, unt, produse care pe langa satisfacerea necesitatilor de consum in fiecare gospodarie, sunt valorificate pe pietele din orasele apropiate.
    Barbatii au fost buni zidari in piatra, dulgheri, ei fiind cei care au construit cladirile din sat. De asemenea barbatii mai practicau: tamplaria, rotaria, croitoria si cojocaria. Si in zilele noastre femeile se mai ocupa cu croitoria, broderia si prepararea branzeturilor.
    Torsul si tesutul se practica tot mai rar fiindca in zilele noastre femeile se aprovizioneaza cu panzeturi, stofe si haine din magazine. Barbatii se ocupa in prezent cu zidaria, dulgheria, tamplaria, cojocaria.
    Gaterele (joagarele) hidraulice, care satisfaceau cerintele locuitorilor cu cherestea, au fost inlocuite cu fierastraie mecanice actionate electric, care se gasesc intr-un numar multumitor pentru a satisface ne-voile locuitorilor comunei Cornereva. O mica parte din locuitorii asezarii, cei care se afla in apropierea exploatarilor forestiere, se ocupa si cu taiatul si transportul lemnului.

                                   RESURSELE   NATURALE

    In afara de resursele naturale de suprafata: padurile, fructele de padure, ciupercile, plantele medicinale etc., in ceea ce priveste resursele subsolului nu avem nici o dovada ca acestea ar exista. Cel putin nu a fost facut public nici un rezultat al Centrului de Prospectiuni Geologice care ani in sir a sondat, luand mostre de roca din subsolul mai multor zone de pe teritoriul comunei Cornereva, aceste foraje facandu-se cu circa 25-30 de ani in urma.

                                   TRANSPORTURILE

    Comuna Cornereva este strabatuta de drumul judetean 608 Plugova-Cornereva - Teregova cu iesire la ambele capete in soseaua E 70. Acest drum este partial nemodernizat, dar este pietruit periodic. Celelalte drumuri care fac legatura cu satele ce apartin comunei Cornereva sunt si ele pietruite.
    Prin comuna Cornereva nu trece nici o cale ferata, cea mai apropiata gara de aceasta comuna fiind gara Crusovat, aflata la o distanta de 20 km. Pana la gara din statiunea Baile-Herculane este o distanta de 35 km.
    Referitor la mijloacele de transport, oamenii se deplaseaza, fie cu masinile particulare, fie cu unele autobuze particulare ce asigura transportul in comun.